Festivaluri traditionale japoneze

In japonia există foarte multe sărbători și festivaluri, dată fiind diversitatea culturală foarte mare. Unele și-au păstrat caracterul religios, budist sau shintoist, altele sunt doar sărbători profane. Din punct de vedere climateric, Japonia este o țară cu patru anotimpuri distincte, iar multe sărbători anuale sunt asociate cu schimbarea anotimpurilor.
Sarbatoarea Anului Nou
Perioada sarbatorita se numeste Shogatsu. Pe 1 ianuarie familiile japoneze se reunesc pentru a bea o anumita bautura numita Sake (Sake este o băutură alcoolică japoneză, făcută din orez (decorticat sau nedecorticat) fermentat) care se presupune ca asigura o viata lunga. Tot in aceasta zi, ei mananca un anumit tip de supa cu orez despre care se spune ca sterge orice amintire rea din anul precedent. Isi decoreaza usa casei cu ramuri de pin si ghirlande de paie. Se spune ca acestea impiedica intrarea oricarui lucru rau in casa. Ei viziteaza si temple unde se roaga pentru a avea noroc in anul ce urmeaza si cumpara sageti norocoase.
Sarbatoarea Setsubun
In trecut, cuv. Setsubun se referea la oricare din schimbarile anotimpurilor, dar astazi se refera in special la ziua de 3 - 4 februarie. Familiile imprastie boabe de fasola prin casa pentru a se feri de spiritele rele.
Festivalul Papusilor (Hina Matsuri)
Aceasta sarbatoare este celebrata pe data de 3 martie. Toate familiile japoneze expun in interiorul casei un set de papusi reprezentand vechea familie imperiala. Se bea un anumit tip de sake alb indulcit.
Ziua copiilor
A 5 a zi din a5a luna a fost sarbatorita in China si Japonia. In 1948 pe 5 mai a devenit sarbatoare nationala.
Sarbatoarea este doar pentru baieti. Familiile care au baieti atarna in afara casei panglici reprezentand crapi ( simbol al puterii ) si in interiorul casei armuri, papusi reprezentand samurai. Se mananca prajituri facute special din orez
Festivalul Tanabata
Festivalul Taabata este celebrat pe 7 iulie si pe 7 august. Festivalul Tanabata își are originile într-o legendă populară chineză care povestea despre întâlnirea romantică, o dată pe an, a două stele din Calea Lactee: Steaua Văcarului (Altair) și Steaua Țesătoarei (Vega). În ziua festivalului oamenii își scriu dorințele pe fâșii de hârtie colorată, pe care mai apoi le prind de ramurile arborilor de bambus. Sărbătoarea este asociată cu ziua îndrăgostiților.
Festivalul Bon
Ultima dintr-un an calendaristic este cea care celebrează ziua de naștere a împăratului (23 decembrie), dar pe lângă acestea se organizează de asemenea și multe festivaluri regionale.
În mod tradițional, Festivalul Bon se întinde pe mai multe zile, în jurul datei de 15 august (sau 15 iulie), când sufletele celor morți se reîntorc, conform tradiției, la casele lor. În această perioadă a anului mulți japonezi fac excursii în locurile natale pentru a vizita mormintele strămoșilor lor. În timpul acestui festival, oamenii aprind lanterne, făcute din lemn și hârtie, care au scopul de a călăuzi sufletele morților spre și dinspre casele lor; se aduce mâncare ca ofrandă celor decedați și se dansează bon odori (dansuri speciale). Lanternele sunt de obicei trimise pe apă, în josul râurilor. De asemenea, o tradiție budistă cere japonezilor să-și aducă omagiul la mormintele strămoșilor lor în timpul echinoxului de primăvară, în jurul datei de 21 martie, precum și în timpul celui de toamnă, în jurul datei de 23 septembrie.
Japonia are o veche tradiție de a organiza festivaluri cu scopul de a invita și primi cu bucurie zeii, de a-i sărbători și de a se reuni spiritual cu ei. Multe dintre aceste evenimente, precum festivalul Gion din Kyoto și Festivalul Okunchi din Nagasaki, găzduiesc parade cu care de procesiune splendid împodobite. Deseori, în timpul acestor festivaluri, raioanele comerciale se întrec unul pe celălalt în decorații, pentru a realiza cea mai atrăgătoare prezentare.
Festivalurile agricole
Din perioada Yayoi agricultura a jucat rolul principal în aprovizionarea cu alimentație a Japoniei, iar de aceea multe festivaluri sunt legate de producția agricolă, în special de cea a orezului.Ceremoniile shinto ținute cu ocazia Anului Nou au fost inițial festivaluri în care japonezii se rugau pentru a avea o recoltă bună în anul viitor, iar cultivarea orezului și alte festivaluri legate de muncile câmpului sunt și astăzi sărbătorite pe întreg teritoriul Japoniei. Fete îmbrăcate în kimono, cu mânecile lungi legate la spate, plantează orezul în timp ce muzicanți cântă în apropiere la tobe, flaute și clopote. Dansul tradițional asociat unor astfel de festivaluri s-a dezvoltat treptat ca parte integrantă a teatrului no.

Perioada Yayoi desemnează momentul în care agricultura ia o amploare deosebită, culminând cu apariția primelor forme de organizare politică în unele zone ale arhipelagului. De asemenea utilizarea bronzului și apoi a fierului contribuie mult la dezvoltarea societății japoneze. Aceste noi tehnologii fuseseră aduse în Japonia din Coreea și s-au răspândit către est numai până la orașul Nagoya. Estul Japoniei a continuat să se bazeze mai mult pe vânătoare, deoarece terenurile nu erau foarte prielnice pentru agricultură. Perioada Yayoi a fost numită după situl arheologic din Tokyo, unde au fost descoperite pentru prima oară produsele olăritului japonez. Cromatica predominantă a acestor vase erau tonurile de oranj pal. Această perioadă este urmată de perioada Kofun sau Yamato, trecându-se astfel într-o nouă perioadă a istoriei, protoistoria.