Istoria Halloween-ului

Pare o sarbatoare pagana prin manifestari, si totusi a fost acceptata de biserica. Noi am luat-o de la americani si totusi radacinile ei sunt europene. Este vorba despre povestea noptii de HALLOWEEN.

Halloween sau Hallow’en este o sarbatoare celebrata in noaptea de 31 octombrie. Termenul Halloween este prescurtarea de la All-hallow-even, care este acum cunoscut si ca All Saints’Day.

Activitatiile traditionale include trick-or-treating, focuri in aer liber, baluri mascate, vizitarea “caselor bantuite” si sculptarea bostanilor.

Emigrantii irlandezi si scotieni au dus cu ei traditia in America de Nord in secolul al IX-lea. Alte tari din Vest au “imbratisat” sarbatoare abia pe sfarsitul secolului XX.

Halloween-ul este acum sarbatorit in cateva parti ale Lumii de Vest, cel mai intalnit in Irlanda, Statele Unite, Canada, Puerto Rico si Regatul Unit, iar ocazional in unele parti ale Australiei si Noua Zeelanda.

Sarbatoarea moderna a Halloween-ului se pare ca are originile din anticul festival Galeic cunoscut ca Samhain. Festivalul Samhain este sarbatoarea sfarsitului sezonului de cultivat in cultura Celtica si este uneori eronat considerata ca fiind “Noul An Celtic”. Traditional, festivalul era practicat de catre paganii antici, de a fura proviziile si de a face masacre.

Galeici antici credeau ca in 31 octombrie, granitele dintre lumea celor vii si lumea mortilor se vor uni iar mortii vor reveni la viata creand boli si stricand recolta. Sarbatoarea implica frecvent focuri in aer liber unde oasele celor macelariti de pagani erau aruncate. Costume si masti erau de asemenea purtate in timpul festivalului in incercarea de a mima spiritele rele sau de a le speria.

Cand Roamanii au ocupat teritoriul celtilor, cateva traditii romane au fost introduse in festival. Feralia o zi sarbatorita pe sfarsitul lui octombrie de catre romani, ca o zi a mortilor acesta fiind tot un festival, dar inchinat zeitei Pomona, zeita fructelor care a fost introdusa in festivalul de Halloween. Simbolul zeitei Pomona era un mar, care isi are originea in scufundatul dupa mere, de Halloween.

Celtii, care traiau acum 2000 de ani in zonacare acum este acoperita de Irlanda, Regatul Unit si nordul Frantei, sarbatoreau Anul Nou pe data de 1 noiembrie. Aceasta zi marca sfarsitul verii si al recoltei si inceputul iernii, anotimpul asociat deseori cu moartea.

Celtii credeau ca in noaptea dinaintea Anului Nou limita dintre taramul celor morti si lumea lor devine neclara si ca fantomele celor decedati se intorc sa bantuie pamantul, creand probleme si stricand recoltele. Tocmai de aceea, in noaptea de 31 octombrie, ei sarbatoreau Samhain, un festival pentru care construiau rugi sacri pe care faceau sacrificii zeitatilor sub forma de grane sau animale. In timpul celebrarii, celtii purtau costume in general facute din piele si capete de animale. Cand sarbatoarea lua sfarsit, ei foloseau focul de la rugii de sacrificiu pentru a-si aprinde focurile stinse mai devreme in aceasi seara. Scopul era acela de a-i proteja pe parcursul iernii care urma.

Probabil de aici a venit ulterior ideea dovlecilor luminati din interior. Ulterior cucerii romane, Samhain-ul celtic a fost combinat cu doua sarbatori de origine romana: Feralia, o zi la sfarsitul lui octombrie, in care romanii isi comemorau mortii si festivalul in care o onorau pe Pomona, zeita romana a fructelor si a copacilor. In secolul VII, influenta crestinismului se extinsese si pe pamantul celtic.

Papa Bonifaciu al IV-lea a stabilit ziua de 1 noiembrie ca fiind dedicata comemorarii sfintilor si martirilor: "Ziua tuturor sfintilor", o sarbatoare care aducea mult cu festivalul celt, dar era desemnata de biserica.Pana prin anii '30, in America, Halloween-ul adus de colonistii englezi, devenise o sarbatoare seculara, dar centrata pe comunitate, cu parade, si petreceri raspandite prin tot orasul. Tot cam in acest timp a fost resuscitata si traditia "trick or treat" care dateaza probabil din vremurile paradelor de Ziua tuturor sfintilor din Anglia.

In timpul festivitatilor, sarmanii cerseau mancare si oamenii le ofereau placinte numite "prajituri de suflet" in schimbul promisiunii de a se ruga pentru sufletele celor morti din familia lor. Aceasta traditie era un mod relativ necostisitor pentru ca toata comunitatea sa se bucure de sarbatoare.

In teorie, oamenii puteau preveni sa fie pacaliti (trick) oferind copiilor sau celor care le sunau la usa costumati o mica atentie (treat) - bomboane, dulciuri, mere. Obiceiul costumelor de Halloween are radacini adanci in istorie, plecand de la vechii celti chinuiti de gerul iernii, pana la englezii care considerau ca in noaptea in care se deschid portile celor fara viata, nu pot iesi afara din casa decat costumati pentru a speria, la randul lor, fantomele.