Industria metalurgica

Industria metalurgicã este o ramurã a industriei grele, principala producãtoare de mijloace de producţie. Cuprinde: 1. Industria extractivã a minereurilor feroase şi siderurgia. 2. Industria extractivã a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasã. 3. Industria constucţiilor de maşini şi a prelucrãrii metalelor
Industria metalurgică este o ramură a industriei grele, principala producătoare de mijloace de producţie. Cuprinde:
Industria extractivă a minereurilor feroase şi siderurgia
Industria extractivă a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasă
Industria constucţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor

Industria extractivă a minereurilor feroase şi siderurgia.
-materiile prime de bază sunt minereurile de fier.
-cele mai mari cantităţi se extrag din minele Ghelari şi Teliuc (E Munţilor Poiana Ruscă)
-cantităşi mai mici la Ocna de Fier (Munţii Dognecei), la Lueta (Munţii Harghitei) şi la Băişoara (Cluj)
-mare parte din minereu se importă

-se mai folosesc la fabricarea fontelor: manganul, vanadiul, cromul etc
-exploatări de mangan lânga Vatra Dornei (Iacobeni, ţaru Dornei)

-combustibili: cocsul metalurgic – din huia de la Petroşani – insuficentă de aceea se importă

-centre siderurgice cu furnale: Galaţi, Hunedoara, Călan, Reşiţa, Vlahiţa
-Galaţi – cel mai mare centru siderurgic din ţară – materie primă de import aduse pe Dunăre;
-Hunedoara – minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) dar şi din import
-Călan – se produce fontă de turnătorie – semicocs din huilă din E depresiunii Petroşani
-Reşiţa – fontă, oţeluri, laminate de calitate; uzină de cocs pe baza carbunelui de la Anina; minereuri de fier de la Ocna de Fier şi din import
-Vlahiţa – produce fontă de turnătorie – minereu de la Lueta
-alte centre mai puţin importante: Câmpia Turzii, Tulcea, Bucureşti, Roman, Iaşi, Buzău, Târgovişte, Călăraşi

Industria extractivă a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasă.
-produce metale cu întrebuinţări industriale diferite: aluminiu, cupru
-rezervele de aluminiu sunt limitate; restul sunt mai puţin limitate

-metalele neferoase se împart în:
-metale colorate (cupru, plumb, zinc, aluminiu)
-metale auro-argentifere
-metale rare (molibden, wolfram, antimoniu, nichel, cobalt, uraniu, mercur)
Metalele colorate
cuprul, plumbul, zincul
-minereuri complexe la poalele munţilor Gutâi, în împrejurimile oraşului Baia Mare
-se extrag în minele de la Baia Sprie, Cavnic, Băiuţ, Nistru, Baia Borşa, în depresiunea Maramureş

-zăcăminte cuprifere se exploatează la: Toroiaga (jud. Maramureş), Leşu Ursului, Crucea, Fundu Moldovei (jud. Suceava), Bălan (jud. Harghita), Băiţa şi Deva (jud. Hunedoare) şi la Mina Altân-Tepe (jud. Tulcea)
-extracţia industrială se face prin procese tehnologice complexe la Baia Mare, Zlatna şi Roşia-Poieni

-zăcăminte de plumb – munţii Gutâi
-metalul se obţine prin topire la Baia Mare
-alte centre de extracţie: Ruschiţa (m-ţii Poiana Ruscă) şi Muncelu Mic
-folosit la fabiricarea camerelor de plumb, ţevi pentru apă potabilă, în tipografie
-este o industrie foarte nocivă

-zincul – fabricare de tablă, electrozi pentru elemente galvanice
-se extrage din minereurile de la Nistru şi Ilba, Muncelu Mic
-se prelucreaza la Copşa Mica

-aluminiul – mare răspândire pe glob
-industrie aeronautică, aliaje uşoare, conductori electrici
-se obţine din bauxită (oxid de aluminiu hidratat) care se gaseşte în munţii Pădurea Craiului: Roşia, Vârciorog
-alumina se prelucrează la Oradea şi Tulcea (de import)
-aluminiul se obţine la Slatina