Industria

Oamenii au tendinţa sa asocieze termenul de industrie cu fabrici si bunurile care se produc in ele. Industria înseamnă mult mai mult- fermierul care cultiva plante si creste animale este si el o parte importanta a lumii industriale. Industria înseamnă utilizarea muncii umane cu scopul de a produce bunuri si servicii. De obicei se face referire la activitatile specifice pentru a putea desemna diferitele industrii, ca de exemplu industria de automobile, industria miniera, industria ziarelor.
Oamenii au tendinta sa asocieze termenul de industrie cu fabrici si
bunurile care se produc in ele. Industria înseamna mult mai mult-
fermierul care cultiva plante si creste animale este si el o parte
importanta a lumii industriale. Industria înseamna utilizarea muncii
umane cu scopul de a produce bunuri si servicii. De obicei se face
referire la activitatile specifice pentru a putea desemna diferitele
industrii, ca de exemplu industria de automobile, industria miniera,
industria ziarelor. Acest fapt subliniaza ca in industrie munca si
muncitorii au tendinta de a se specializa.

Un alt mod de a privi industria este in functie de produsele specifice
rezultate. Oamenii implicati in producerea materiilor prime, pe care
le utilizeaza altii, face parte din industria primara. Producatorii
principali sunt fermierii, minierii care extrag carbunele, muncitorii
care exploateaza carierele de piatra, sau muncitorii forestieri.

Muncitorii care transforma materiile prime in bunuri fac parte din
industria secundara. Ei proceseaza materiile prime si produc bunuri.
De exemplu cheresteaua bruta poate fi transformata in mobila, hârtie,
instrumente muzicale, carton, cherestea, case si multe alte produse. O
alta clasificare împarte industria in industrie grea, cum ar fi cea
metalurgica, rafinarea petrolului si mineritul carbunelui; usoara care
nu necesita prelucrarea materiilor prime, ca de exemplu producerea
produselor electronice; industria serviciilor care pune la dispozitia
populatiei diverse servicii cum ar fi cele bancare, de asigurari,
transport, turism, cele de reparatii sau cele de agrement.

Înainte de revolutia industriala începuta in 1700 organizarea
industriei era foarte simpla. Dar dupa ce productia s-a mutat in
fabrici si masinile au crescut productia, viata s-a complicat.
Procesul de productie a devenit o problema de tehnologie aplicarea in
practica a proceselor tehnologice asupra materiilor prime pentru a
realiza produse finite. In zilele noastre întreprinderile au tendinta
sa se limiteze la procesele specializate, sau sa produca o gama
limitata de produse. Ca urmare, o industrie de amploare, cum ar fi cea
de constructii de automobile, trebuie sa recurga la munca a sute de
mici întreprinderi diferite pentru a produce un automobil. Orice
industrie are cinci necesitati de baza, sau factori de productie:
terenul, materialele, forta de munca, capitalul, cunostiinte de
management. Terenul este necesar pentru o fabrica cat de mica.
Agricultura are nevoie de suprafete întinse de teren. Industria grea
cea care proceseaza materiile prime in cantitati mari, necesita si ea
suprafete mari de teren. Transportul de calitate este vital oricarei
industrii pentru livrarea si distribuirea bunurilor finite, dar si
pentru ca muncitorii sa ajunga usor la locurile de munca.

Producerea bunurilor necesita o disponibilitate imediata a
materialelor. Inginerii au nevoie de otel, fabricantii de mobila au
nevoie de cherestea. Pretul materiilor este important; daca sunt prea
scumpe devin greu vandabile

Energia este si ea esentiala. Toate industriile sunt consumatoare de
energie, îndeosebi electrica. Si aceasta trebuie sa fie la un pret
acceptabil. Forta de munca este cheia proceselor de productie. Deseori
este cel mai scump factor. De aceea fiecare industrie trebuie sa se
asigure ca timpul de lucru este utilizat eficient. Lucratorii cu
înalta calificare sunt din ce in ce mai greu de gasit, din cauza
timpului si costurilor ridicate care le implica pregatirea lor. Ei
solicita salarii mari. Munca necalificata este usor de gasit si mai
ieftina. Utilizarea fortei de munca necalificate depinde de productia
masinilor si de buna organizare a muncii. Folosirea fortei de munca
necalificate a fost introdusa de Henry Ford, înainte de primul razboi
mondial. El a transformat procesul de asamblare a automobilului intr-o
succesiune de faze pe o linie de productie. De exemplu un muncitor
asambla o piulita iar altul o insuruba.

Capitalul înseamna bani. Fiecare afacere necesita bani: pentru a
cumpara materiale sau pentru a închiria un sediu, pentru a plati forta
de munca si alte facilitati cum ar fi lumina, caldura, transportul si
corespondenta. Daca o firma nu dispune de capital se poate împrumuta
de la o banca sau de la o alta institutie financiara. Ea va plati o
suma de bani-dobânda- pentru banii primiti spre folosinta.

Cunostiintele manageriale sunt un factor vital. Spiritul
întreprinzator consta in buna organizare a afacerii, astfel încât
produsul rezultat sa poata fi vândut. Se pot produce cele mai bune
produse din lume, daca firma nu stie sa le vanda nu va avea succes.
Managemantul a invatat ca o afacere mai ampla, este si mai eficienta.
Este mai ieftin sa produce o serie întreaga de produse identice decât
sa faci noi si noi modificari. Furnizorii vor accepta sa vanda mai
ieftin o gama mare de materiale identice, decât cantitati mici,
deoarece in primul caz este implicata mult mai putina forta de munca.
Din acest motiv unele industrii, care includ firme ca General Motors,
sau Unilever, reprezinta adevarate corporatii internationale, cu
vânzari anuale ce depasesc întregul buget al unor tari relativ mari.

Industria grea cuprinde acele ramuri industriale care prelucreaza
materiile prime, in special fierul otelul sau chimicalele. Produsele
rezultate sunt vândute pentru a fi folosite de proiecte ale industriei
constructoare de masini. Majoritatea bunurilor produse de industria
grea sunt prelucrate de alte ramuri industriale devenind diverse
articole sau obiecte grele cum ar fi vapoare, cale ferata sau poduri.
Industria grea a reprezentat structura de baza a revolutiei
industriale al secolului al 19-lea. Zonele ocupate cu industrie grea
pot fi usor observate deoarece ele necesita spatii întinse care domina
împrejurimile. Fabricile mai vechi au tendinta de a deveni poluante.
Intrepriderile vechi din fosta Germanie de Est, care s-a unit in 1990
cu Germania de Vest, sunt cunoscute pentru poluarea aerului. O alta
caracteristica a industriei grele este aceea ca, dupa cum arata si
numele, munca este foarte grea, ceea ce face ca majoritatea acelor
angajati in aceasta ramura sa fie barbati. Industria grea a luat
amploare in tarile in care exista si tehnologia cat si materiile prime
necesare. De exemplu, in Marea Britanie, a luat amploare industria
metalurgica si otelariile datorita zacamintelor metalifere si a
cocsului necesar prelucrarii zacamantului in fonte si oteluri. Din
aceasi cauza, Franta, Germania si SUA au devenit mari producatoare de
fier si otel. Intrepriderile matalurgice, producatoare de fier si
otel, erau la început plasate lânga minele de carbuni sau drumurile de
acces catre acestea iar mai târziu in apropierea cailor ferate care
duceau spre minele de carbuni.

Pana in 1900 Marea Britanie, Franta, Germania si SUA produceau 83% din
totalul productiei de otel. In 1940, Uniunea Sovietica producea 13%,
iar Marea Britanie, Franta, Germania si SUA doar 63%. In 1990, Uniunea
Sovietica ajunsese sa produca 20%, fiind secondata de Japonia cu 14%.
Aceasta schimbare a avut doua cauze majore. Una a fost faptul ca
zacamintele din fostele mari producatoare erau pe sfarsite. Cealalta a
reprezentat-o faptul ca tehnologiile utilizate, desi capabile sa
produca otel au început sa se învecheasca. In plus, multe tari in curs
de dezvoltare, care in trecut cumparau otelul din SUA sau din Europa,
au încercat sa-si dezvolte propria industrie metalurgica.

Industria constructoare de masini considerata ,,grea" nu produce numai
cele mai grele si cele mai voluminoase articole, dar realizeaza si
bunuri necesare altor industrii. Semifabricatele includ grinzi de otel
utilizate pentru constructia de poduri si a tuturor marilor cladiri
moderne sine de cai ferate, locomotive si material rulant; grinzi si
table utilizate in constructia navala. Produsele care sunt
semifabricate pentru alte industrii includ table metalice de toate
tipurile si grosimile dar si scule utilizate pentru taierea, frezarea
sau modelarea metalelor. Desi industria constructoare de nave si cea
constructoare de masini se bazeaza pe asamblare, din cauza
componentelor foarte mari si spatiilor largi de munca si aceste
industrii sunt considerate grele. Sunt importante deoarece furnizeaza
mijloace de transport, mineraliere sau alte vase, care transporta
materii prime si produse manufacturate peste tot in jurul lumii.